Infecțiile respiratorii
Cele mai frecvente afecțiuni la copil
– 29 iulie 2016 –
Generalități
Infecțiile respiratorii sunt considerate cele mai frecvente afecțiuni și reprezintă o cauză comună pentru vizita la pediatru. Copiii pot avea, în medie, 6-8 episoade infecțiose pe an, în timp ce adulții prezintă 2-4 episoade anual, 80-90% fiind de etiologie virală.
O cauză a incidenței crescute în rândul copiilor o reprezintă faptul că sistemul lor imunitar nu este suficient dezvoltat și încă învață să lupte cu virusurile și bacteriile. În afară de faptul că cei mici au mai multe episoade infecțioase anual, de obicei fac forme și mai severe decât în cazul adulților.
Mecanism
Evolutia infectiei respiratorii determina simptomatologia bolii: rinoree (secreții nazale), tuse, disfagie (dureri în gât), apoi la nivel sistemic febră înaltă, stare generală modificată.
Transmiterea se face prin contact direct, de la persoană la persoană, pe cale aerogenă, prin picături de secreție – picături Pflugge. Se poate transmite și indirect, prin obiecte murdare de secreții, contagiozitatea fiind mare.
Cum se manifestă?
Tusea reprezintă simptomul cel mai supărător descris de copil, dacă poate vorbi, și de părinți, a căror relatare menționează tulburarea de somn la copilul bolnav, agitația, refuzul alimentar.
Manifestările generale sunt
Febră (>38°C)
Curbatură
Cefalee (dureri de cap)
Mialgii (dureri musculare)
Ce putem face?
Reguli igieno-dietetice
- Evitarea colectivității (grădiniță/școală, în cazul copiilor)
- Odihnă, în pat, acasă
- Consultarea medicului
- Urmărirea simptomelor, pentru a le putea descrie cât mai corect medicului curant
- Administrarea de lichide (apă, ceaiuri din plante - măceș, cătină, soc, sucuri naturale de fructe, supe, lapte, în funcție de toleranța digestivă)
- Monitorizarea temperaturii
- Evitarea regimului carnat pe perioada febrei. Organismul are nevoie să își canalizeze toate resursele pentru a lupta cu boala, astfel încât este de dorit să nu se consume inutil energie pentru a prelucra proteine de origine animală. Este de preferat utilizarea de alimente proaspete, fructe și sucuri proaspăt stoarse, legume, lactate, pește alb slab.
Tratament
Virozele au tratament în mare parte simptomatic, însă este important ca la primele semne ale contaminării cu virus să se administreze un produs antiviral, pentru a inhiba replicarea virusului. Viroza, dacă evoluează fără complicații, se vindecă în 4-10 zile. În cazul copiilor, există soluții naturale, cu acțiune blândă și eficientă, pe bază de fitoextracte standardizate din măceș, echinaceea, cimbru de cultură etc., care pot scădea durata și severitatea infecțiilor respiratorii și preveni complicațiile bacteriene.
Deși de etiologie virală, virozele sunt tratate frecvent cu antibiotice. Antibioticele sunt prescrise, în general, în
complicații bacteriene, însă în cazul virusurilor sunt ineficiente. Mai mult, pot avea efecte secundare ca: greață, vomă, diaree, infecții fungice, alergii. În plus, folosirea de antibiotice poate crește rezistența bacteriilor la antibiotice, ceea ce înseamnă că apare riscul ca antibioticele să fie ineficiente chiar în situații necesare.
Bibliografie
1. Voiculescu M. Gh., Boli infectioase, Editura Medicala, Bucuresti, 1990, 161-179
2. Matei D, Esentialul in Medicina de Familie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2010, 167-168
3. Australian Government, Department of Health and Ageing, Pandemic Influenza,
http://www.health.gov.au/internet/main/publishing.nsf/Content/Home
4. Susan B. Yox, RN, EdD, Richard J. Whitley, MD, Influenza: Expert Advice, Medscape Infectious Diseases, jan 2013
5. Evolutia infectiilor acute respiratorii, gripei si a infectiilor acute respiratorii severe, sezonul 2012-2013
6. http://www.insp.gov.ro/cnscbt/index.php?option=com_docman&task=doc_download&gid=456&Itemid=13